Dacă anul acesta, la Salonul de la Geneva, ne-am bucurat de prezenţa unei noi generaţii Pullman, construite acum sub titulatura Mercedes-Maybach, am considerat că este oportun să ne întoarcem puţin, în parfum de trecut, la momentul în care Pullman devenea un nume de referinţă în industria luxului pur.
Ca şi în cazul materialului de fascinaţie anterior în care am făcut cunoştinţă cu istoria şi cu un superb Mercedes-Benz 540 K Cabriolet A (vezi aici), întâlnirea cu un nou fier plin de suflet s-a produs în incinta Ţiriac Collection, la Otopeni (lângă Bucureşti), într-un veritabil sanctuar al zeului automobil. E locul în care, ca în orice mare muzeu auto al lumii, pătrunzi cu un nod nostalgic în gât, dar şi cu ochii înecaţi de bucurie. Locul în care te vei reîntâlni cu visurile copilăriei şi din care vei pleca cu paşi nesiguri.
Asta e o certitudine, că cel mai complicat moment este acela când laşi în urmă bijuteriile care te-au, te şi te vor fascina în continuare, iar momentul în care am plecat de lângă Pullman-ul din ´68 l-a confirmat. Căci, el, prezidenţialul, are, la pachet cu buchetul de ˝fantome˝ Rolls-Royce din colecţia marelui tenisman Ion Ţiriac, un statut aparte, prezidenţial. E greu să vorbeşti despre lux şi conceptul de premium într-un 2015 în care orice producător, altădată de masă, are măcar câte ceva prin ogradă pentru acest segment sus-pus. Uşor e doar dacă te numeşti Mercedes-Benz şi nu doar pentru că ai jucat în această ligă, ci pentru că, de cele mai multe ori, chiar tu i-ai scris regulile.
Cam aşa s-a întâmplat în 1963, când ieşea de pe liniile de proiectare şi intra pe cele de producţie un automobil care şi astăzi joacă tare, generaţie după generaţie – Mercedes-Benz S 600. Generaţia cu nume de cod W100, un automobil ale cărui ţeluri erau luxul, rafinamentul, nobleţea şi exclusivitatea. 2.677 de ˝indivizi˝ Mercedes-Benz S 600 au fost produşi în intervalul 1974-1981. 2.190 dintre aceste bijuterii au fost construite pe o versiune de şasiu scurtă (SWB), 59 au fost de tip Landaulet (şasiu alungit şi cu plafon semi-decapotabil – rămâneau descoperite doar locurile din spate), iar 304 au fost versiuni LWB, botezate Pullman. Bijuteriile coroanei au fost cele 124 de unităţi care au avut norocul să se metamorfozeze în versiuni Pullman cu câte şase portiere. Iar una dintre ele este cea pe care v-o prezentăm noi aici.
Cu stimă, din România!
Careva să zică, domnul Ion Ţiriac posedă, între atâtea alte minunăţii, o nestemată imaginată de ochii magici ai lui Bruno Sacco, Friedrich Geiger şi Paul Bracq într-o eră a frumuseţii universale. Automobilul din Ţiriac Collection a fost fabricat în anul 1968 şi a tocit anvelope prin lume preţ de 57.395 km. Acum doarme atât de frumos în vecinătatea unui alt S 600 Pullman, doar că fratele are doar patru portiere.
Dacă am precizat despre kilometrajul rulat este bine să ne băgăm nasul şi sub capota imensă, masivă, care-ţi descoperă o uzină de forţă care-ţi aminteşte fix de vremurile în care automobilele germane căpătau aura proverbială după care profită şi azi. 6.332 cmc erau împărţiţi în 8 cilindri dispuşi în V, care produceau 250 CP şi 500 Nm (de la 2.800 rot/min). Nu discutăm despre o cifră de putere impresionantă, dar nu despre forţă brută era vorba ci despre rafinament; de foarte mult rafinament. O transmisie automată cu patru trepte punea în valoare puterea şi cuplul motor, iar selectorul acesteia era plasat, ca şi în cazul modelelor contemporane Mercedes-Benz, în dreapta volanului.
Motorul era răcit cu apă, adopta o soluţie constructivă cu un singur arbore cu came, de tip SOHC, pentru sistemul de distribuţie, iar sistemul de injecţie era proiectat de Bosch. Dacă despre consumul de combustibil nu cred că s-ar fi plâns cineva (aproximativ 26 l/100 km), mai ales în acele timpuri boeme chiar şi la pompele de realimentare, în cazul unui automobil-avion autonomia este mai importantă, aşa că germanii şi-au echipat răsfăţatul cu un rezervor de combustibil de 112 l. Şi era nevoie, pentru că dolofanul cântărea 2.770 la gol şi era în stare să funcţioneze fără cusur cu o masă totală maximă de 3.340 kg.
Un complex sistem hidraulic asigura buna funcţionare a geamurilor şi a scaunelor electrice, a capacului portbagajului şi a portierelor cu închidere automată, în timp ce sistemul de suspensie pneumatică garanta o experienţă deosebită la bord, reglarea gărzii la sol făcându-se automat încă de atunci.
Atunci când, ca să devii posesor de Mercedes-Benz S 600 Pullman trebuia să scoţi din vistierie vreo 60.000 de mărci germane. O mică avere, mai precis. Deh, nu degeaba doar 124 de fericiţi s-au bucurat să-şi strecoare viaţa prin cele patru portiere care teleportau, parcă, în sufrageria mobilă. Viaţa la bord era de poveste. Dacă despre locurile din faţă nu trebuie spuse prea multe, poate doar că şoferului i-ar fi luat ceva timp să se adapteze cu toate comenzile, cu toate butoanele şi butonaşele, în spate era altceva. Lipsea doar însoţitoarea de bord, ca să fiu plastic, căci altfel, avionul terestru îţi oferea orice.
Pielea de cea mai bună calitate îmbrăca fotoliile până peste poate de comode. Ampatamentul de 3.900 mm (lungimea totală era de 6.240 mm) permitea călătorilor să se simtă ca într-un centru de relaxare, mai mult. Două scăunele erau mascate în podea, pentru eventualele gărzi de corp, dar în absenţa lor se aerisea serios living room-ul mobil. Perdelele groase, fine, de la geamuri, climatizarea şi sistemul audio comandabile din spate, geamul despărţitor dintre cabina şoferului şi lounge-ul stăpânului (oferit opţional), toate conlucrau pentru atmosfera auto supremă.
Dulcele gust al puterii
Despre asta era vorba, de îndată ce te urcai la bordul aeronavei terestre. Dovadă stau numele mari care au deţinut sau încă deţin acest automobil, unii în colecţii auto impresionante. Pe lângă Ion Ţiriac, de ospitalitatea generaţiei W100 Pullman s-au numărat John Lennon, Aristotel Onassis, Hugh Hefner, Elvis Presley, Coco Chanel, Eliyabeth Taylor, Jay Leno, Jack Nicholson, Pablo Escobar, ba chiar şi în garajul Papei aştepta cuminţel un exemplar. Şi vedetele nu sunt singurele care au profitat de opulenţa fără margini, mulţi dintre liderii lumii defilând la ocazii speciale în aşa companie – Fidel Castro, Kim Il Sung, Pol Pot, Împăratul Hirohito, Saddam Hussein (îi plăcea să admire lumea dintr-un Landulet), Kim Jong-Il, Josip Broz Tito, Mao Zedong sau chiar dictatorul român Nicolae Ceauşescu.
Şi, chiar şi acum, la zeci de ani distanţă de momentul în care îl puteai numi ultra-modern, Mercedes-Benz S 600 Pullman (W100) te lasă înmărmurit când îi dai târcoale. Este opulent, fără doar şi poate! Impunător şi blând totodată. Este respingător pentru cei săraci cu duhul, dar primitor pentru cei care au curajul să-l citească de poveşti, de reuşite, de istorie. Iar totul ajunge la culme în momentul în care te aşezi pe banchetă, acolo unde, altădată, se scria (la propriu!) istoria. Simţi în atmosferă cam cum e să joci şah cu destinele oamenilor, să deţii controlul suprem, să mişti cu subînţeles din deget; sau, artistic vorbind, cum este să aduci frumos printre semeni în stilul trubadurilor de altădată.
Mercedes-Maybach Pullman 2015
De anul acesta avem un nou Pullman, semn că Mercedes-Benz se hrăneşte cerebral din istorie. Lordul este mai opulent ca oricând, motiv întemeiat pentru a face parte, de acum încolo, din noua divizie de super-lux Mercedes-Maybach. Ca să înţelegeţi aura pe care o avea chiar şi în trecut o declinaţie Pullman, vă spunem doar că preţul de achiziţie pentru generaţia 2015 porneşte de undeva de la valoarea de 500.000 euro. Atenţie, preţ de bază (!).
Iar în contul sumei primeşti un ampatament de 4.418 mm, căci despre asta este vorba în principal. Despre răsfăţul oferit celor 2+2 pasageri din lounge-ul despărţit de ˝cabina˝ şoferului prin intermediul unui geam despărţitor acţionat electric. Fotoliile pot culisa până la 43,5 grade, pentru a recrea atmosfera dintr-un private jet. Piele? Logic, peste tot; de cea mai bună calitate. Frigider, ecran de 18,5 inch şi câte şi mai câte îţi poţi imagina. Ba chiar, dacă stai cu frica în sân, poţi opta pentru un blindaj ca la carte pentru ˝micuţul˝ de 6.499 mm lungime. Doar că preţul va porni în acel caz de pe la 1 milion de euro.
Noul Pullman va fi animat de o motorizare rafinată de 5.980 cmc, într-o arhitectură cu sânge albastru – V12. 530 CP şi 830 Nm sunt livraţi şoferului, dar nu pentru o bucurie dinamică ci pentru o experienţă aparte a transportului terestru. Cu adevărat importantă este menţinerea spiritului modelului original. Adică fix acel spirit pe care-l ˝miroşi˝ şi care-ţi intră pe sub piele atunci când ajungi în dreptul frumosului W100. Un spirit pentru care Dr. Rudolf Uhlenhaut, unul dintre pionierii generaţiei respective, a primit în momentul retragerii un S 600 special – un coupe; unul dintre cele doar două exemplare produse vreodată.
Foto: Dragoş Savu
